Dacă cineva ar vedea lumea iarna, când totul este înghețat, alb, liniștit și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea cerul într-o zi însorită și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea un oraș viu, plin de oameni și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar întâlni un om obosit de grijile vieții și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar auzi sunetele melodioase ale unui pian și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea, în pădure, animale și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar auzi vocile unor copii fericiți și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea valurile mării cum liniștite bucură atâtea suflete și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea o bibliotecă uriașă, plină cu amintiri, povești, gânduri și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea cum se construiește o casă și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar vedea un om purtând o mască și ar spune ‘’Așa arată lumea’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva s-ar duce într-un parc și nu ar auzi strigătele copiilor și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, ar fi o minciună.
Dacă cineva ar simți… și ar spune ‘’Așa arată lumea!’’, poate chiar așa ar fi.
Sursă imagine: www.sciencemag.org