Ce înseamnă să te ridici dincolo de băncile școlii și să construiești propriul drum spre succes? În acest interviu, fostul nostru elev, Ștefan Vișinescu, ne împărtășește experiențele sale și lecțiile învățate în călătoria sa post-liceu.
Întâmplător am făcut cunoștință cu Ștefan, în cadrul unei actvități a liceului și mi-am dat seama că el este persoana potrivită pentru acest interviu, pe care prefer să-l scriu mai puțin formal, pentru a păstra mai mult din origialitatea răspunsurilor.
-Bună, Ștefan, e o placere să te revăd și îți mulțumesc pentru că ai acceptat invitația mea! Așadar, pentru început aș vrea să știu care au fost cele mai memorabile momente pentru tine dinn timpul anilor petrecuți în liceu?
-Helloo! Mulțumesc și eu pentru invitație, mi se pare foarte faină ideea…Păi, toată perioada liceului mi s-a părut memorabilă. De ce îmi aduc aminte acum, cred că ar fi proiectul ”Inspire” din clasa a IX-a, unde am fost organizator și m-am ocupat și de partea de fotografie. Am adus foști elevi cu diferite profesii, cum ar fi pe cineva care lucra la Google sau un avocat. A fost ca un început pentru tot ceea ce urma în viitorul anilor de liceu.
-Știm deja că viața de copil al unui cadru didactic e puțin mai diferită din multe puncte de vedere, dar cum a fost pentru tine atmosfera în școală și cum ai perceput relațiile dintre elevi și cadrele didactice?
-În principiu am avut o relație foarte bună cu majoritatea profesorilor, faptul că de multe ori mă puneam în locul lor, mă făcea să îi înțeleg mai bine. Faptul că pe mulți profesori îi cunoșteam și dintr-un cadru mai privat, mai personal, a adus un plus si mai mare de respect. Iar legat de faptul că mama mi-a fost profesoară și că eram elev în liceul în care ea preda, contrar așteptărilor, nu îi făcea pe profesori să fie mai indulgenți, ba chiar poate mai drastici în unele situații. Dar oricum, per total a fost o relație bună, plăcută amintirilor.
-Deși, liceul este considerată de mulți cea mai frumoasă perioadă a vieții, cred nu e a fost doar lapte și miere.Tu ai întâmpinat provocări în timpul liceului? Și ca să aflam și soluția, cum le-ai depășit și ce ai învățat din acele momente?
-Păi cred că una dintre cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat a fost pandemia, însuși. Faptul că eram în clasa a XII-a și aveam nevoie de diploma de absolvire pentru facultate a accentuat și mai tare nesiguranța care exista deja. Era ceva nou și pentru noi, dar și pentru profesori, iar timpul de adaptare era unul foarte scurt. În același timp reușisem să-mi deschid propria firmă de development web pentru firmele din oraș. Cred ca am trecut prin asta cum multa răbdare si măști.
-Ca să nu ne limităm doar la perioada strict din cadrul școlii, ce activități extracurriculare sau proiecte ti-au adus cea mai mare satisfacție?
-Sunt foarte multe proiecte din care am făcut parte,dar spre exmplu ar fi momentul în care am susținut in cadrul Parlamentului European al Tinerilor, un debate pe baza legii al blasfemiei religioase, unde am cuoscut persoane care pe viitor au ajuns să-mi fie colegi la facultate. În general, de pe urma fiecărei activități sau a unui proiect m-am ales cu relații de prietenie pe viitor si de networking.
-Dar cum crezi că te-a influențat liceul în dezvoltarea ta personală, respectiv academică și cum vezi evoluția școlii tale de-a lungul anilor?
-Cred că liceul mi-a pus o bază foarte bună, solidă pentru ceea ce urma să întâmpin la facultate, care mi se părea foarte ușoară pe științe în general. Academic, nu pot să zic că am excelat, nu am avut mereu cele mai mari note. Sistemul de învățământ de la noi nu era pentru mine, dacă pot spune. Nu m-am integrat, de aceea am decis sa plec în UK. Față de sistemul nostru, cel britanic pune accentul mai mult pe realitatea practică.
-Iar pentru final, aș vrea să ne mai spui ce sugestii ai pentru a îmbunătăți exepriența elevilor în liceu?
-Aș sugera un număr mai mare de laboratoare practice, pentru a pune în aplicare teoria învățată. Apoi, accentuarea lucrului în echipă, care în același timp te învață tot cum să lucrezi pe cont propriu. Și cred că în final încurajarea interdisciplinarității, cum să pui în practică ceea ce înveți dintr-un domeniu într-altul, cu cât e mai în afara ariei de experiență, cu atăt e mai fascinant…
Ajunși la finalul acestui interviu doresc să-i mai mulțumesc încă o dată lui Ștefan pentru implicare, dar în același timp, să zicem, și pentru ”învățare” pentru că e genul de om ”enciclopedie”, cum îmi place să zic….
sursa imaginii:https://pixabay.com/photos/the-periodic-table-chemistry-4273681/