Mândru Alex
Pîrlea Andreea Alexandra

În ultimii ani, bullying-ul este din ce în ce mai frecvent în unitățile de învățământ, începând chiar de la cele mai fragede vârste – învățământul preşcolar. Agresorul, numit şi ,,bully”, manifestă un comportament violent, repetat şi voluntar, ce are ca scop rănirea victimei. Există mai multe tipuri de bullying, printre care se numără:

1. Bullying fizic: implică agresiuni fizice directe asupra victimei, cum ar fi lovirea, împingerea sau alte acte de agresiune;
2. Bullying verbal: implică jigniri, amenințări, supranume sau vorbe insultătoare, adresate victimei în mod direct sau prin cadrul tehnologiei, precum mesaje text şi comentarii online;
3. Bullying social: implică izolarea, excluderea sau ignorarea intenționată a unei persoane de către un grup social, precum prieteni, colegi de clasă sau colegi de muncă. Acest tip de bullying se caracterizează prin împrăştierea de zvonuri răutăcioase, manipularea socială sau sabotarea relațiilor sociale ale victimei;
4. Bullying emoțional: constă în deteriorarea stimei de sine și a sănătății emoționale a victimei prin hărțuire, manipulare sau intimidare. Acesta poate include ridiculizare, amenințări cu violența, umilințe publice sau agresiuni psihologice constante;
5. Cyberbullying: este o formă de bullying ce are loc online sau prin intermediul tehnologiei digitale. Include trimiterea de mesaje amenințătoare, divulgare de informații private, jigniri sau difuzarea de conținut jignitor despre victime prin intermediul rețelelor sociale, mesajelor text, e-mailurilor sau altor platforme online.

Copiii şi adolescenții sunt cei mai afectați de această formă de agresiune, fiind mai vulnerabili şi neavând capacitatea de a-şi analiza şi gestiona emoțiile precum un adult. De cele mai multe ori, bullying-ul în categoriile de vârstă menționate se manifestă la şcoală şi are urmări grave. Victima devine mai sensibilă şi prezintă un sentiment de inferioritate în fața agresorului. Din cauza încrederii în sine scăzută, stresului şi a fricii de a fi judecată, aceasta poate dezvolta chiar şi anxietate, depresie şi multe alte afecțiuni, cele mai frecvente fiind cele ale pielii. Bullying-ul îşi lasă o amprentă permanentă, aşa încât trebuie să îl împiedicăm înainte de a fi prea târziu.

De aceea, ne-am gândit cum putem obține o şcoală fără bullying, considerând-o un loc în care toți copiii se simt în siguranță, se respectă şi se acceptă pentru cine sunt. Trebuie să existe o cultură a empatiei, în care elevii sunt încurajați să îşi exprime opiniile, fără teama că vor fi judecați, şi în care se implică activ în comunitatea şcolară. Să existe programe de educație şi conştientizare, care să promoveze respectul, toleranța şi înțelegerea. Elevii să fie încurajați să îşi dezvolte abilitățile sociale şi de comunicare sănătoasă, pentru ca relațiile lor să fie bazate pe sprijin reciproc şi colaborare, şi să nu le fie teamă să ceară ajutorul serviciilor de consiliere când au nevoie. Într-o şcoală fără bullying, fiecare elev ar avea oportunitatea de a-şi atinge potențialul maxim şi de a se bucura de o experiență educațională pozitivă şi constructivă.

Deşi pare imposibil, suntem siguri că, prin implicare, bullying-ul din şcoli (şi nu numai) poate fi stopat. O școală perfectă nu poate exista, dar împreună putem construi o comunitate educațională puternică și unită!

#TogetherWeCan #StopBullying

Sursă imagine: https://tsa.edu.au/be-the-driver-of-meaningful-societal-change-with-a-diploma-of-youth-work/