Expresia “a zbura timpul pe lângă tine” a devenit la un moment dat “laitmotivul” vieţii noastre din izolare, carantină sau distanţare socială. Brusc, instant, ai primit tot timpul…liber. Aici intervine problema: suntem în stare să ne formăm și să ne ghidăm viața într-un mod benefic fără intervenția altor persoane, fără presiunea că trebuie să îndeplinești o sarcină până la un termen anume?
Necesitatea şi plictiseala sunt cei mai buni învățători, spunea o vorbă din popor. Dacă până acum plimbarea, ieșitul afară, întâlnirile, cumpărăturile, libertatea într-un cuvânt, erau soluția perfectă pentru a scăpa de plictiseală, acum, pentru binele tuturor, trebuie să stăm în casă. Ce ne facem când suntem nevoiți să stăm în locuința noastră cu noi înșine? Cea mai mare provocare acum este să ne auto-descoperim. Restul nu mai contează, părerile altora nu ar trebui sa mai aibă o importanţă atât de mare, e timpul să experimentăm, să facem tot ce nu am avut curaj până acum, să realizăm lucrurile pentru care nu am avut suficient timp şi cărora nu le-am dat o importanţă prea mare. Toate acestea fiind spuse, îndemnurile cu un caracter pozitiv ne par atât de cunoscute pentru că au fost auzite de către noi des, deoarece ne sunt transmise prin intermediul mediului online sau mass-mediei. Oare pentru a ne menține ritmul de dinaintea acestui eveniment mondial este suficient doar să avem timp? Astfel, punct și de la capăt.
Toată lumea spune ca acum ai timp pentru orice, dar despre chef nu pomenește nimeni nimic. Când lucrurile s-au mai relaxat în viețile noastre și nu mai există o alergare continuă, intervine lenea, element firesc, dar ce produce monotonie în viețile noastre şi timp pierdut. În situația în care avem atât timp, cât şi dorința de a face ceva pentru a avea o zi cât mai productivă, tot nu reușim să facem ce ne-am propus şi ne dăm seama că a mai trecut încă o zi. Fără să realizăm, omitem un aspect foarte important şi anume că cel mai mare impediment pe care îl avem este că nu știm să ne gestionăm timpul în favoarea noastră. Avem atât de multe lucruri în minte pe care ne dorim să le facem, dar cuprinşi de acest val nu ştim cu ce anume să începem. Astfel, de aici apare un dezechilibru între activităţile pe care le realizăm şi cele care rămân doar în zona de plan pentru mâine.
Aşadar, pentru a răspunde la întrebarea din incipit, ar trebui să ieşim din zona noastră de confort dacă ne dorim să experimentăm ceva nou, trecând de această barieră temporală ce presupune lăsarea gânditului la regretele sau meritele din trecut şi vizualizarea aspiraţiilor de viitor pentru că fiecare mâine va deveni un azi, căci suntem tentaţi să amânăm, trăind prezentul, fiind instinctuali şi raţionali în acelaşi timp, pentru a ne organiza exact aşa cum ne dorim…„Îţi trăieşti viaţa astăzi, nu mâine şi cu siguranţă nu ieri.” (John Grisham).
imagine: pixabay.com