Nr. 6 / Februarie 2020

Acasă este acolo unde ești tu

By In

Brațele tale îmi alungă orice durere, chin, suspin..

Crezi că există speranțe de neîndeplinit? Doar înalţămă puţin în braţele tale şi am să mi le ating, pentru că tot ceea ce părea irealizabil înainte să te cunosc, acum este ”floare la ureche”. Mi-am pus toată încrederea în tine și am păstrat doar zâmbetul, care să-ți spună mereu că-ți urmez pașii, că nu-mi este frică, așa e iubirea, un drum străbătut de orbi fericiți, care au încredere deplină unul în celălalt. Întinde-mi mâna și cheamă-mă oriunde, sunt aici să te iubesc, să plâng și să râd împreună cu tine, orice se va întâmpla, la începutul fiecărui zâmbet, la capătul fiecărei lacrimi, îți voi fi alături pe drum. Ridică-mă în brațe,  mă voi pierde în privirea ta ca o ploaie de stele și promit că toate visurile tale s-au împlinit deja în inima mea… eu te voi aștepta, îți promit!

Ascultă-ți inima!

Călătorind spre inima ta a fost cel mai lung și plăcut traseu pe care l-am urmat.  Cu pași mărunți, ajungând într-un final spre sufletul tău, am simțit cum inima ta e a mea și inima mea e a ta. Poate am fost predestinați, poate a fost doar o întâmplare fericită, poate este doar o etapă, dar nu regret nicio clipă faptul că îți aparțin și-mi aparții și că sunt dependentă de tine și de sărutul tău. În curând, aveam să alung toate necazurile și întunericul din jurul meu, căci mă apropiam de un tărâm, unde chipul îmi strălucea transfigurat de o fericire din ce în ce mai intensă. Goneam nebunește pe acest tărâm, exaltând de fericire, deoarece călătoream spre inima ta. Când m-am îndrăgostit de tine am ales un drum pe care vreau să-l străbat până la capăt, căci indiferent unde mă va duce știu că va fi o călătorie minunată. Găsesc motive să te iubesc, găsesc motive și să nu te iubesc, dar inima, din fericire, nu are creier sau rațiune ,ea înțelege doar zâmbete și lacrimi, ea găsește sensuri în atingeri tandre și priviri arzătoare, ea nu crede în pedeapsă pentru că durerea ta e durerea ei și fericirea ta e fericirea ei.

N-ai tu idee ce dor de dor de tine mi se va face până mâine.

Iubirea adevărată erupe din adâncul tău atunci când împlinirea sufletească sparge crusta rece de teamă, care înfăşoară egoul, te eliberează şiţi dă curaj să te arunci în golul vieţii şi să pluteşti peste clipele prezentului cu aripile speranţei, îţi dezvăluie că nu mai poţi trăi întunericul pentru că tu eşti lumina! Toată lumea vrea dragoste, dar puțini sunt cei care luptă pentru ea. Câți dintre ei ar trece dincolo de limite, ar demonstra, ar aștepta? Puțini! Pentru că-și imaginează dragostea ca un sentiment și nu întotdeauna ca o acțiune. Gândesc că e suficient să îmbrățișeze și să spună un „te iubesc”. Sunt iubiri pe care le trăiești doar dacă îți depășești fericirea proprie și încerci să cauți fericire care se împarte la doi. Sunt oameni pentru care mai trebuie să și lupți, ca să-i ai aproape. Trăiesc cu dorul până te voi revedea, cu speranța că nu a fost doar un vis și cu brațele gata pregătite să te cuprindă .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Primeste revista Cuza-Voda 47 atunci cand apare