Nr. 13 / Iunie 2022

Războaie și pace

By In

Noțiunea de ”război și pace” presupune un contrast între doi termeni opuși din punct de vedere al înțelesului. Primul cuvânt descrie un conflict între două sau mai multe state, pentru realizarea unor interese economice și politice, iar cel din urmă subliniază o stare de liniște, pe scurt… o stare de înțelegere. Ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina face în mod inevitabil apel la cele două mari Războaie Mondiale (1914-1918, respectiv 1939-1945).

  Primul Război Mondial s-a purtat între două tabere, anume Antanta și Puterile Centrale. Cea dintâi întrunea state precum Franța, Anglia și Rusia, în timp ce a doua îngloba Germania și Austro-Ungaria. Bineînțeles că în ambele tabere au aderat și alte țări. În Antanta au intrat, ulterior, Japonia, Grecia, România și SUA, iar Puterilor Centrale li s-au alăturat Turcia și Bulgaria. Printre cauzele principale ale Primului Război Mondial se remarcă disputa pentru supremație dintre Antanta și Puterile Centrale. Pretextul, pe de altă parte, este asasinarea la 28 iunie 1914, în Sarajevo, a lui Franz Ferdinand (moștenitorul Austro-Ungariei). Astfel, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, Rusia Austro-Ungariei, iar Germania Rusiei. În plus, războiul se purta pe fronturi diferite. Frontul de Vest le implica pe Franța, Belgia și Anglia, care erau împotriva Germaniei. Frontul de Est le includea pe Rusia și Austro-Ungaria, iar Frontul de Sud le surprindea pe Italia și Grecia, ambele împotriva Austro-Ungariei. Acest război uriaș s-a încheiat cu victoria Antantei și implicit destrămarea Imperiilor Rus, German, Austro-Ungar . De asemenea, s-a remarcat apariția a noi state în Europa, însoțită de formarea Ligii Națiunilor în contextul Conferinței de Pace de la Paris din 1919. Totuși, prăbușirea Imperiului Rus a însemnat alcătuirea URSS, fapt de o importanță majoră în istorie.

Al Doilea Război Mondial a început odată cu invazia germană a Poloniei, în 1939, inițiată de Germania Nazistă cu Adolf Hitler la putere, la care au răspuns ”Prezent!” Uniunea Sovietică și Slovacia, aliat și stat clientelar al Germaniei Naziste. Regatul Unit și Franța au declarat război Germaniei, urmate de Canada, Australia și Noua Zeelandă. De subliniat este faptul că invadarea Poloniei a avut loc imediat după semnarea de către Uniunea Sovietică și Germania a Pactului Molotov-Ribbentrop. Altă cauză a acestui război este reprezentată de atitudinea agresivă a Germaniei, Italiei și Japoniei, țări care au încălcat tratatele de pace impuse la Conferința de Pace de la Paris din 1919. Astfel, și în Al Doilea Război Mondial s-au distins două tabere, în acest caz Aliații și Axa. Prima grupă întrunea state precum URSS, SUA, Regatul Unit și China, iar a doua grupă includea Germania, Japonia și Italia. Printre evenimentele principale se numără Debarcarea din Normandia (1944), Bătălia de la Stalingrad (1942-1943), respectiv atacul japonez în Pearl Harbour (1941). Al Doilea Război Mondial a avut ca rezultate victoria Aliaților, crearea Organizației Națiunilor Unite, transformarea URSS și SUA în supraputeri mondiale, respectiv declanșarea Războiului Rece (răcirea relațiilor diplomatice dintre SUA și URSS).

În prezent, Rusia, condusă de Vladimir Putin, are ca scopuri ocuparea completă a Ucrainei, condusă de Volodimir Zelenski și implicit… refacerea URSS. Pe 24 februarie 2022, armata rusă a început operațiunea de invadare a Ucrainei, fapt ce a  stârnit o criză majoră, atât la nivel economic, cât și social, întrucât milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească țara, refugiindu-se în state precum România și Polonia. Uniunea Europeană deja a aplicat pachete de sancțiuni Federației Ruse, în timp ce diferite state au anunțat încheierea colaborării cu Rusia pe diverse filiere.

Întrebarea este: cât vor mai dura ororile comise de ruși? Suntem departe de a primi un răspuns, din nefericire. Pacea este un element care este validat din moment ce toate părțile implicate într-un conflict sunt de acord să-l încheie. Evoluția războiului de la granița cu România nu poate decât să ne îngrijoreze și să ne facă să ne îndoim de siguranța și coeziunea europeană.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Primeste revista Cuza-Voda 47 atunci cand apare