Educația, ca bază a formării

            Educația. Pot exista mai multe definiții pentru educație, dar pentru mine această înseamnă un singur lucru: o armă, cea mai puternică armă. Educația este una din cărămizile care stau la baza formării unui caracter. Educația este păpușarul din umbră care ne controlează comportamentul. Acțiunea ei este fermă, și totuși foarte subtilă, încât nici măcar nu observăm cât de puternic ne influențează.
        Când ne naștem o facem ca o entitate unică. ADN-ul nostru este unic, fața și corpul sunt unice. Suntem înzestrați încă din pântec cu anumite particularități fizice şi genetice ce ne diferențiază de alții. Dar diferențierea aceasta nu se oprește doar la corp, ci continua şi la personalitate. Fiecare se naște cu un comportament deja bine structurat. Dar rămâne acesta în forma sa brută? Nu, pentru că intervine educația. Ea este cea care modelează caracterisiticile primordiale ale unui individ.
Pentru mine educația este precum o sferă care pe exterior este opacă, iar pe interior este o oglindă. Noi suntem ca o piatră așezată în profunzimea acestei sfere, care are o mică fisură la polul superior. O forța superioară nouă, micuța pietricică, ne presară prin fisură informații. Aceasta forță, în fața căreia noi în acel moment nu putem face nimic, este reprezentată de cadrul în care copilul crește.
             În acea sferă nu vedem nimic altceva decât ceea ce ni se dă şi creștem cu acele informații care la un moment dat devin o parte din noi, un strat adițional al pietrei. Aceasta este o primă etapă a educației, cea de care toți avem parte mai mult sau mai puțin şi de care nu putem fugi, „cei 7 ani de acasă”. Această educație este aplicată în mod subiectiv, este acel tip de educație în care ești învățat să faci lucrurile aşa cum „este bine”, deşi te afli la o vârstă în care limita dintre bine şi rău nu este însuşită. Dar oricât ar încerca educaţia să creeze caractere, ea nu va reuși. Ea nu creează, ea modelează.
               În funcție de „materialul” din care este concepută fundația personalității unei persoane, educația se sudează diferit. Particularitățile caracterului unei persoane se vor manifesta mai târziu, la maturitate. Atunci oamenii ajung să spargă sfera. Unii fac o gaură mai mare, alții una mai mică. Ei încep să simtă setea de libertate, dorința de a-şi face propriile alegeri într-un mod independent de influențele exterioare. Atunci începe a doua fază a educației, cea în care individul se folosește de natura primită la naștere pentru a alege ceea ce este bun pentru el şi în interesul lui. Începe să se educe după propriile sale principii.
           Astfel, se formează dintr-o piatră un castel, castel în care educația stă la baza structurii acestuia.